Descriere Piei de Focă Contour
January 25, 2016
Raport: Tabără MTB în Țara Branului- Aprilie 2016
April 20, 2016
Show all

Ski Alpinism Race Balea 2016

Incet, incet, revin la normal, dupa accidentare, chiar daca nu este chiar usor, nu ma dau batut si continui sa fac ceea ce ma defineste si ceea ce conteaza pentru mine, chiar daca la un alt nivel si cu mult mai multa atentie.
 
Astfel dupa mai bine de 2 luni de repaus total, o luna cu o iesire, maxim doua pe saptamana la schi in Postavaru, o saptamana de schi in zona Retezatului, o tura in Bucegi si inca vreo doua Postavaruri, am luat parte la Campionatele Nationale de Ski Alpinism, desfasurate la Balea.
 
Nu am avut nici un fel de asteptare sau nici un fel de obiectiv, de fapt erau foarte curios de cum ma voi simti. Am luat startul din spatele liniei favoritilor, sentiment ciudat pentru mine, sa nu fi acolo in fata. Dupa ce s-a dat startul am mers intr-un ritm intins, dar fara sa ma solicit, am profitat la maxim de tehnica dobandita in ani, fara sa fortez sau sa fac miscari bruste.
Traseul de concurs a fost urmatorul, in linii mari: Start Balea Lac, urcare in Saua Doamnei, coborare la Lacul din Valea Doamnei, urcare in Caldarea Pietrosa, coborare la Lacul din Valea Doamnei, urcare in Saua Doamnei, coborare in Valea Balei, urcare pe Valea Vaiuga, pana in caldare, coborare pe Valea Vaiuga pana in Valea Balei, urcare la Balea. 5 urcari, 5 coborari, aproximativ 11 km cu 1400 m diferenta de nivel.
12819246_836462013146733_4131562150910161937_oPrima urcare, spre Saua Doamnei. Foto Radu Tuță
 
Prima urcare a mers bine, de fapt prea bine,eram mult mai in fata decat m-as fi asteptat, asa ca am lasat-o moale pe coborare, de fapt m-am bucurat de coborare. Pe a doua urcare am plecat al 7-lea si dupa ce Scrici (Andrei Dumitrescu), a avut ceva probleme la foca, am trecut al 6-lea, avandu-l in fata pe Andrei Preda. Pe primii 4 nu i-am vazut decat pe prima urcare, respectiv Silviu Manea, Rares Manea, Palici Viorel si Galiteanu Ionut.
12792234_1044026745640816_505670037627934385_o
 
Mi-am pastrat pozitia si pe a doua coborare si pe a treia urcare, cand la un moment dat am facut o greseala tehnica, am confundat traseul nostru cu cel de la proba scurta si mi-am dat jos schiurile, crezand ca trebuie sa urcam cu ele in spate, cand defapt trebuia sa coboram putin si apoi sa urcam pe un scoc abrupt in zig-zaguri. In acest punct m-a depasit Scrici. Dupa ce am trecut de scoc l-am lasat pe Nusu in fata, deoarece deja simteam ca resursele incep sa dispara…
 
Am mers in concurs ca intr-un corp strain, oarecum, nu aveam nici un fel de idee de cata energie mai am, cat ma mai tine, cat mai pot sa trag.
La finalul urcarii a treia, spre Saua Doamnei, am simtit ca incep sa mi se inmoaie picioarele dar, coborarea ce a urmat a fost asa de faina ca am si uitat lucrul asta, am ajuns in post dupa Andrei si Nusu si am plecat imediat dupa ei spre Valea Vaiuga.


 

10001241_1043606369016187_7723599339224042464_o

Tranzitie schiuri coltari.Foto Andrei Berceanu.

12496519_1043606449016179_2537554098104589870_o

La deal.Foto Andrei Berceanu.

 1294347_1043606299016194_3186494315361435528_oNusu, Andrei, Eu si Cata. Foto Andrei Berceanu.
Mi-am adus aminte de faptul ca ajunsesem la capatul energiei cand am inceput sa urcam cu schiurile in spate si la coltari. Pe schiuri era cat de cat ok, dar cu ele in spate, miscarea fiind una de forta, m-am inmuiat rau, distanta intre mine si Andrei si Nusu se marea, iar distanta intre mine si Catalin Fratila si Tibi Bortos, cei din spatele meu, se tot micsora.
DSC_6349
Spre Caldarea Vaiuga.Foto Radu Tuță
Cu greu am terminat aceasta portiune, dar cand m-am pus pe schiuri, picioarele nu ma mai ascultau. Pe ultima coborare, nu doar ca am mers precaut ci m-am si oprit ca nu ma mai tineau picioarele nici la vale.
DSC_6360Coborare pe Vaiuga. Foto Radu Tuță.
 
Pana sa incep a cincea si ultima urcare, m-au ajuns Cata si Tibi, care m-au si depasit, chiar daca era  scurta ultima urcare, a fost foarte lunga pentru mine. Nu m-am mai simtit asa de ceva ani buni de zile, pe vremea cand nu aveam o suficienta experienta in a doza efortul.
Dupa 1h55 am terminat concursul pe locul 10.
Chiar daca m-am epuizat un pic spre final, a fost placut sa simt din nou cum este sa tragi un pic de tine. In continuare sunt in faza de refacere si mai am mici dureri-jene. Am invatat si invat inca multe din toata aceasta experienta si sunt sigur ca ma vor ajuta toate aceste lucruri pe viitor.
Sunt foarte bucuros ca am apucat sa gust un pic din iarna asta, sa schiez, sa stau pe munte, in mijlocul prietenilor, pot afirma ca apreciez unele lucruri mai mult iar unele si-au pierdut din valoare…
Din punct de vedere competitional, sezonul de alergare montana care urmeaza este compromis, dar voi continua sa alerg de placere si sa impartasesc la randul meu si altora experientele mele si probabil imi voi readuce aminte de o pasiune pe care am marginalizat-o in ultimii ani, bicicleta.
Drumul spre performanta continua si sper ca pana sezonul viitor, sa imi redobandesc forma pierduta si sa o depasesc.
Tin sa multumesc tuturor care au fost, sunt si vor fi alaturi de mine!
Numai bine!